scurt istoric

Catedra de fiziopatologie şi fiziopatologie clinică a fost fondată în anul 1945. Postul de şef de catedră a fost ocupat de următorii profesori universitari, după cum urmează:

1945 - Piotr Andreev, prof. univ. 

1945-1948, 1950-1955, 1961-1963 – Bronislava Kurţer, prof. univ.

1948-1950 – Piotr Ermolaev, prof. univ.

1955-1958 – Nicolai Colpicov, prof. univ.

1958-1961 – Evghenii Cucinski, prof. univ.

1963 – 1990 – Andrei Zorkin, prof. univ. 

1990 – 1994 – Leonid Cobâleanschi, prof. univ.

1994 . 2001 – Porfirie Cazacu, prof. univ. 

2001 - 2018 - Vasile Lutan, prof. univ.

2018 - prezent - Valeriu Cobeț, prof. univ.

Până în anul 1963, s-a lucrat în vederea creării bazei materiale a Catedrei şi completării efectivului corpului profesoral cu cadre autohtone – viitorii profesori Alexandru Robu şi Andrei Dovganschi, care au absolvit doctoratul în Academia medico-militară din Sankt-Petersburg.

În anul 1963,  şef al Catedrei este ales, prin concurs, profesorul Andrei Zorkin, care s-a transferat de la Academia medico-militară din Sankt-Petersburg la Chişinău. Profesorul Andrei Zorkin iniţiază o adevărată restructurare a lucrului didactic al Catedrei şi activităţii ştiinţifice după modelul Academiei medico-militare. A fost revăzut programul de studii, planurile cursurilor şi lucrărilor practice, punându-se accentul pe demonstrarea experimentelor pe animale de laborator, demon­strarea filmelor didactice etc.

Investigaţiile ştiinţifice au fost direcţionate spre studierea mecanismelor patogenetice ale şocului traumatic şi visceral, ale hipokineziei, ale tetanusului, ale traumei combinate (şoc şi radiație ionizantă). Au fost iniţiate cercetări fundamentale în studierea spectrului de acizi aminaţi şi hormoni steroizi, amine biogene. Sub conducerea profesorului A. Zorkin, au susţinut tezele de doctor în ştiinţe medicale următorii colaboratori ai Catedrei: V. Niguleanu, A. Iarovoi, L. Lâsâi, L. Cobâleanschi, P. Cazacu, V. Lutan, V. Burlacu, V. Ouatu, T. Zorkin şi tezele de doctor habilitat în științe medicale: B. Kurţer, A. Dovganschi, V. Niguleanu, A. Goranschi, L. Cobâleanschi, L. Lâsăi. În total, sub conducerea profesorului A. Zorkin au fost susţinute  9 teze de doctor habilitat şi 33 de teze de doctor în ştiinţe medicale, au fost publicate 4 monografii, 8 culegeri de lucrări şi circa 1000 de articole ştiinţifice.

În perioada anilor 1990-1994, Catedra a fost condusă de L. Cobîleanschi, doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar, care a perfecţionat în continuare lucrul didactic şi a aprofundat cercetările ştiinţifice la  nivel molecular. În acea perioadă de renaştere naţională şi revenire la limba română au văzut lumina tiparului Dicţionarul explicativ fiziopatologic româno-ruso-francez (L. Cobîleanschi, P. Cazacu, V. Lutan şi V. Ţuşco), Compediul de lucrări practice la fiziopatologie (L.Cobîleanschi, P. Cazacu, A. Iarovoi, A. Dovganski), Introducere în imunopatologie (A. Iarovoi, P. Cazacu).

Cercetările ştiinţifice ale Catedrei au fost direcţionate spre studierea  proceselor metabolice la organe şi ţesuturi în trauma mecanică gravă provocată prin comprimarea îndelungată a ţesuturilor moi, a rolului patogenetic al peroxidării lipidelor şi mecanismelor lizozomale în trauma mecanică şi a efectului protectiv al oxigenului hiperbaric. Pentru prima dată a fost efectuat un studiu complex biochimic, funcţional şi morfologic la animalele de laborator adaptate şi dizadaptate la hipoxie. Sub conducerea profesorului L. Cobâleanschi, au fost susţinute 3 teze de doctor habilitat şi 6 teze de doctor în ştiinţe medicale, inclusiv de colaboratorii Catedrei Eleonora Borş, Valeriu Gafencu, Alexandru Derbenţev, Victor Marcenco .

În anii 1994-2001, Catedra a fost condusă de către profesorul universitar P. Cazacu. În aceşti ani au fost puse bazele implementării tehnologiilor informaţionale în procesul didactic. Catedra a fost dotată cu calculatoare și a fost elaborat un program inovaţional de autocontrol şi estimare a cunoştinţelor la fiziopatologie. Prof. P. Cazacu a editat manualul Fiziopatologie. 1000 teste la computer. Investigaţiile ştiinţifice iniţiate de prof. L. Cobâleanschi cu prof. P. Cazacu, în calitate de consultant ştiinţific, s-au soldat cu susţinerea tezelor de doctor în ştiinţe medicale de către colaboratorii Catedrei S. Todiraş, C. Hangan, A. Vişnevschi şi de E. Cobâleanschi.

Din anul 2001 şi până în prezent, şef al Catedrei de fiziopatologie şi fiziopatologie clinică activează profesorul universitar Vasile Lutan. În această perioadă a continuat lucrul în vederea ajustării procesului didactic la standardele europene. Au fost revăzute programele de studiu pentru toate facultăţile, a fost elaborat complexul de teste pentru examenul de la fiziopatologie.

La inițiativa profesorului V. Lutan, colaboratorii Catedrei au elaborat manualul Fiziopatologie medicală (vol. I şi II), Culegere de probleme de situaţie, Cursul teoretic pentru specialitatea Stomatologie, manualul Patologie pentru specialitatea Farmacie.  Direcţiile principale de cercetare la Catedră sunt axate pe studierea patogeniei şocului combustional şi hemoragic, inclusiv a rolului acidului hialuronic şi citokinelor proinflamatoare, a inflamaţiei locale şi sistemice în patogenia şocului hemoragic. Sub conducerea prof. V. Lutan, au fost susţinute 5 teze de doctor în biologie şi medicină (Mariana Bezdrâghin, Elina Pelin, Oleg Galbur, Angela Bîtca, Victoria Rotaru) şi o teză de doctor habilitat în medicină (Anatol Vişnevschi).

Catedra de fiziopatologie a găzduit prestigioase foruri stiinţifice: Plenara fiziopatologilor din URSS (1968), Simpozionul unional al fiziopatologilor „ŞOC” (1971), Conferinţa ştiinţifică unională Tratarea patogenetică a traumei grave (1981), Congresul unional al fiziopatologilor (1989), Conferinţa ştiinţifică unională Stările extremale (1991).

Colaboratorii Catedrei au prezentat materiale la congrese unionale (Bâcu, 1970; Taşkent, 1976; Tbilisi, 1982) şi congrese mondiale (Moscova, 1991; Tokio, 1994) în fiziopatologie, congresele mondiale (2016, 2018) și europene (2015, 2016, 2018, 2019) de cardiologie.