Istoric

Catedra de fiziopatologie şi fiziopatologie clinică a fost fondată în anul 1945. Postul de şef de catedră a fost ocupat de următorii profesori universitari, după cum urmează:

1945 - Piotr Andreev, prof. univ. 

1945-1948, 1950-1955, 1961-1963 – Bronislava Kurţer, prof. univ.

1948-1950 – Piotr Ermolaev, prof. univ.

1955-1958 – Nicolai Colpicov, prof. univ.

1958-1961 – Evghenii Cucinski, prof. univ.

1963 – 1990 – Andrei Zorkin, prof. univ. 

1990 – 1994 – Leonid Cobâleanschi, prof. univ.

1994 . 2001 – Porfirie Cazacu, prof. univ. 

Din 2001 - Vasile Lutan, prof. univ.

Până în anul 1963 s-a lucrat în vederea creării bazei materiale a catedrei şi completării  corpului profesoral cu cadre autohtone – viitorii profesori Alexandru Robu şi Andrei Dovganschi care au absolvit doctoratul în Academia medico-militară din Sankt-Petersburg.

În anul 1963  şef al catedrei este ales prin concurs profesorul Andrei Zorkin, care se transferă din Academia medico-militară din Sankt-Petersburg la Chişinău. Profesorul Andrei Zorkin iniţiază o adevărată restructurare a lucrului didactic al catedrei şi activităţii ştiinţifice după modelul Academiei medico-militare. A fost revăzut programul de studii, planurile cursurilor şi lucrărilor practice, punându-se accentul pe demonstrarea experimentelor pe animale de laborator, demon­strarea filmelor didactice etc.

Investigaţiile ştiinţifice au fost direcţionate spre studierea mecanismelor patogenetice a şocului traumatic şi visceral, hipokineziei, tetanusului,  traumei combinate (şoc şi radiație ionizantă). Au fost iniţiate cercetări fundamentale în studierea spectrului de acizi aminaţi şi hormoni steroizi, amine biogene. Sub conducerea profesorului A. Zorkin au susţinut tezele de doctor în ştiinţe medicale următorii colaboratori ai catedrei: V. Niguleanu, A. Iarovoi, L. Lâsâi, L. Cobâleanschi, P. Cazacu, V. Lutan, V. Burlacu, V. Ouatu, T. Zorkin şi tezele de doctor habilitat de B. Kurţer, A. Dovganschi, V. Niguleanu, A. Goranschi, L. Cobâleanschi, L. Lâsăi. În total, sub conducerea profesorului A. Zorkin au fost susţinute 9 teze de doctor habilitat şi 33 de teze de doctor în ştiinţe medicale, au fost publicate 4 monografii, 8 culegeri de lucrări şi circa 1000 de articole ştiinţifice.

În perioada anilor 1990 – 1994 catedra a fost condusă de L. Cobîleanschi, doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar, care a perfecţionat în continuare lucrul didactic şi a aprofundat cercetările ştiinţifice la  nivel molecular. În acea perioadă de renaştere naţională şi revenire la limba română au văzut lumina tiparului “Dicţionarul explicativ fiziopatologic româno-ruso-francez” (L. Cobîleanschi, P. Cazacu, V. Lutan şi V. Ţuşco), “Compediul de lucrări practice la fiziopatologie” (L.Cobîleanschi, P. Cazacu, A. Iarovoi, A. Dovganski), “Introducere în imunopatologie” (A. Iarovoi, P. Cazacu).

Cercetările ştiinţifice ale catedrei au fost direcţionate spre studierea  proceselor metabolice la organe şi ţesuturi în trauma mecanică gravă provocată prin comprimarea îndelungată a ţesuturilor moi. Pentru prima dată a fost efectuat un studiu complex biochimic, funcţional şi morfologic la animalele de laborator adaptate şi dizadaptate la hipoxie, precum şi rolul patogenetic al peroxidării lipidelor şi mecanismelor lizozomale în trauma mecanică şi efectul protectiv al oxigenului hiperbaric. Sub conducerea profesorului L. Cobâleanschi au fost susţinute 3 teze de doctor habilitat şi 6 teze de doctor în ştiinţe medicale, inclusiv colaboratorii catedrei Eleonora Borş, Valeriu Gafencu, Alexandru Derbenţev, Victor Marcenco .

În anii 1994 – 2001 catedra a fost condusă de profesorul universitar P. Cazacu. În aceşti ani au fost puse bazele implementării tehnologiilor informaţionale în procesul didactic. A fost elaborat un program inovaţional de autocontrol şi estimare a cunoştinţelor la fiziopatologie, catedra a fost dotată cu calculatoare. Prof. P. Cazacu a editat manualul “Fiziopatologie. 1000 teste la computer”. Investigaţiile ştiinţifice iniţiate de prof. L. Cobâleanschi cu prof. P. Cazacu în calitate de consultant ştiinţific, s-au soldat cu susţinerea tezelor de doctor în ştiinţe medicale de către colaboratorii catedrei S. Todiraş, C. Hangan, A. Vişnevschi şi de E. Cobâleanschi.

Din anul 2001 şi până în prezent şef al Catedrei de fiziopatologie şi fiziopatologie clinică activează profesorul universitar Vasile Lutan. În această perioadă a continuat lucrul în vederea ajustării procesului didactic la standardele europene. Au fost revăzute programele de studiu pentru toate facultăţile, a fost elaborat complexul de teste pentru examenul de la fiziopatologie.

La inițiativa profesorului V. Lutan colaboratorii catedrei au elaborat manualul „Fiziopatologie medicală” (vol. I şi II), Culegere de probleme de situaţie, Cursul teoretic pentru specialitatea Stomatologie, manualul „Patologie” pentru specialitatea Farmacie.  Direcţiile principale de cercetare la catedră sunt axate spre studierea patogeniei şocului combustional şi hemoragic, inclusiv rolul acidului hialuronic şi citokinelor proinflamatoare, a inflamaţiei locale şi sistemice în patogenia şocului hemoragic. Sub conducerea prof. V. Lutan au fost susţinute 5 teze de doctor în biologie şi medicină (Mariana Bezdrâghin, Elina Pelin, Oleg Galbur, Angela Bîtca, Victoria Rotaru) şi o teză de doctor habilitat în medicină (Anatol Vişnevschi).

Catedra de fiziopatologie a găzduit prestigioase foruri stiinţifice: plenara fiziopatologilor din URSS (1968), simpozionul unional al fiziopatologilor “ŞOC” (1971), Conferinţa ştiinţifică unională “Tratarea patogenetică a traumei grave” (1981), Congresul unional al fiziopatologilor (1989), Conferinţa ştiinţifică unională  “Stările extremale” (1991).

Colaboratorii catedrei au prezentat materiale la congrese unionale (Bâcu, 1970; Taşkent, 1976; Tbilisi, 1982) şi congrese mondiale (Moscova, 1991; Tokio, 1994).